BFF or maybe not.

Stii ce frate? Daca ma intrebi pe mine, toata nebunia asta cu BFF e un cacat. Da - un mare cacat. Totul e de fatada. Rasete false, haine identice, barfa, cumparaturi numai impreuna si iar barfa. C'mooooon. Foolish.
Stii, eu chiar am incercat. Mi-am dorit intotdeauna o bff numai a mea. Pentru totdeauna. Sa avem secretele noastre si tot restul. Dar faza e ca nu merge. Sau cel putin, nu la mine. Sunt eu intre 2 grupuri. Oricum as da-o tot nu e bine. Daca stau cu un grup, celalalt imi sare in cap. Daca stau mai mult cu una, iese scandal. Damn.
Pai si eu ce fac? Ma fatai cand intr-un grup, cand in celalat?! Ce rahat.
Frate, sincer, abia astept liceul. Pentru ca o sa fie totul de la 0. Nu o sa cunosc pe nimeni si cred ca asa e cel mai bine, pentru ca nu mai esti etichetat - ratata, populara, ciudata, manelara, pitzi, emo, rockeritza care asculta manele in baia scolii si multe alte tipuri de fete. Imi pare rau ca spun ca abia astept liceul, adica da, imi va fi dor de (aproape) toate dar... parca nu imi mai gasesc locul in clasa asta. Dar stiu ca imi va lipsi cum radeam cu voi in autobuz, in magazine, pe holurile scolii, in curtea scolii, pe strada, la mine, la voi, in excursii, in clasa, in pauza, in ora, la olimpiada, la teza. O sa imi fie dor de voi, dar vreau ceva nou mai repede. Si sa le ia naiba de teze.